Cât de periculoase sunt căpușele?

În urmă cu ceva zile, când am deschis televizorul, am văzut o știre despre căpușe și pericolul mușcăturilor lor. Deși era o știre banală nu am putut să nu mă gândesc la acest subiect, în mare și fiindcă acest pericol era mai frecvent în Polonia. O mămică româncă îmi povestea că îi era frică să își lase copilul să se joace pe iarbă fiindcă citise că numărul de căpușe e mai mare acolo unde sunt păduri (și în Gdansk sunt destul de multe păduri, în oraș și chiar pe faleză) și, deși nu toate căpușele sunt transmițătoare a bacteriei Borreli totuși procentajul e mult mai mare decât în România.

Mama respectivă era super protectivă fiind documentată cu privire la toate bolile pe care un copil îl poate avea și la ce riscuri se poate supune un copil. Foarte protectivă, dar asta e de bine. Într-o oarecare măsură. Fiindcă părinții polonezi, deși își iubesc mult copii, vor să îi învețe să se descurce și le oferă o libertate destul de mare. Ca de exemplu, când e iarnă și zăpadă, îi duc afară ori îi lasă se se joace ore în șir pentru a-și întări sistemul imunitar. Oricum, revenind la căpușe.

Dacă mergem pe munte, e bine să evităm să purtăm haine foarte sumare. Extremităţile trebuie să fie protejate. Capul trebuie să fie protejat cu o pălărie sau cu o şapcă. Trebuie să evităm să dormim în zone care nu sunt amenajate în acest scop: pe iarbă, fân, în aer liber.

Dar ce facem atunci când suntem mușcați?

În primul rând să nu încercăm să o scoatem de unul singuri ci să mergem la un doctor pentru a o extrage. Fiindcă capul poate rămâne sub piele și vor apărea alte complicații.

Ori dacă vrem neapărat să o scoatem se poate aplica 2 tehnici simple:-  se răsuceşte un pic corpul căpuşei, iar apoi tregem de ea în plan vertical. Chiar dacă am observat că am scos căpuşa şi nu am lăsat resturi ale acesteia sub piele, o vizită cât de rapidă la medic este mai mult decât recomandată.

– a doua metodă este să folosim o pensetă sau un instrument special pentru a îndepărta căpuşa de pe piele. Trebuie să apucăm căpuşa cât mai aproape de punctul în care s-a ataşat. Aveţi grijă să nu stoarceţi corpul căpuşei. Scoateţi parazitul din piele încet şi ferm (fără să întoarceţi penseta). După ce aţi scos insecta spălaţi pielea cu apă şi săpun şi dezinfectaţi cu alcool sau o soluţie de iod.

Dar chiar dacă ați scos tot parazitul e indicat să mergeți la medic. Ar putea sa apară complicații pe care nu le vrei și pe moment nu vei fi conștient/conștientă de ele.

Cum am spus căpușa e periculoasă datorită bacteriei care provoacă boala Lyme.

Transmiterea bacteriei Borrelia este asigurată de femele şi de pui de capusă (nimfele) dar în timp ce capuşa adultă este vizibila pe piele ( deşi poate fi mascată de zonele piloase), nimfele sunt foarte mici şi nu se văd cu ochiul liber cu uşurinţă (punct mic negru cât un vârf de ac).

Pentru ca o persoană să aibă boala Lyme trebuie:

– să fi fost muşcată de o capuşă sau de o nimfă

– capuşa respectivă să fi fost purtătoare de bacterii Borelia burgorferi (20% din capuşe sunt purtătoare de bacterii dar procentajul variază în funcţie de regiune)

Boala Lyme mai este supranumită şi „boala cu 1000 de feţe” din pricina faptului că, afectând întregul organism, simptomele ei mimează foarte bine simptomele altor boli.

Se spune chiar ca ar putea „copia” simptomele a circa 200 de boli.

Simptome ale bolii Lyme: pată / pete care se muta pe corp (ECM – eritemul cronic migrator – faza incipienta a bolii – Lyme stadiul 1),transpiraţii puternice, febră, dureri musculare (ca după o gripa), dureri de cap (ca după o gripă), pată roşie la locul muşcăturii de capuşă , stare slabiciune, oboseală marcată, tulburări de somn, tulburari de vedere (privire încetoşată, dublă, chiar disparitia câmpului vizual), dureri articulare (Lyme stadiu 2 – faza deja cronica / vechime peste 6 luni de la debut), dureri în tendoane, calcaiul lui Ahile, etc., dureri şi/sau usturimi în muschi, tulburări cardiace şi neurologice (stadiul 3), amorţeli ale membrelor, capului, etc., înţepături (ca acele de cactus), furnicături (ca şi cum s-ar misca pe piele nişte furnici), urzicături (ca şi cum ai fi fost urzicat), tulburari de înghiţire, tulburări de urinare (frecvent, senzaţia imperioasă de a urina), ameţeli, dureri de cap, senzaţia de „nisip în ochi” sau „urzicături în ochi”, etc., paralizii ale feţei sau ale membrelor, tulburări psihiatrice: depresie, anxietate, atacuri de panică, obsesii, fobii, tulburări emoţionale (care mimează bipolaritatea), şi de aceea mulţi pacienti ajung să nu fie diagnosticaţi sau sunt diagnosticaţi greşit ca având: „scleroză multiplă”, „reumatism” sau „poliartrită reumatoidă”, „tulburări psihiatrice” (depresie, anxietate, obsesii sau tulburări obsesiv-compulsive, bipolaritate, etc.), „neuropatie alcoolică” sau „neuropatie diabetică” etc.

Deci aveți grijă de voi!

Anunțuri

7 comentarii

  1. @iluminisme: stiu ca nu e de joaca. E mai periculos pentru copii decat pentru adulti, fiindca in primul rand ei sunt cei mai expusi si in al doilea rand nu iti poti da seama ce boala are (fiindca boala Lyme mimeaza alte boli).
    Dar in Romania nu sunt atat de multe capuse infectate, comparand cu Polonia. Era ceva de genul, in Romania 7% au bacteria in timp ce in Polonia era 15-20%.

  2. Acum doi ani am fost intepata de 4 capuse si spre norocul meu doar cu atat m-am ales. La Victor Babes am fost doar de doua ori din patru , deoarece mi-au dat un tratament cu antibiotic, un fel de frectie la piciorul de lemn. Pe trei dintre ele le-am scos singura acasa, primele doua le-am frecat cu sare si cu spirt pe picior pana le-au gasit dracii si cand s-a ajuns la capusa nr.3 am considerat ca e cazul sa o scot avizat la medic, iar cand am vazut ca medicul o scoate tot cu spirt m-am lecuit . Asa ca pe ultima mi-am scos-o tot singura cu un tampon cu ulei. Nu mi-a ramas nimic in piele si am scapat de fiecare data, numai ca am inteles ca se poate intampla oricui, avand in vedere ca era in anul in care se crease o adevarata isterie.

  3. M-a muscat si pe mine o capusa asta-vara, la 30 iul 2014. Dupa vreo 2 ore am observat-o, am intrat in panica am turnat peste ea spirt si am smuls-o cu mana. Dupa aia am citit cum trebuie procedat: mai intai se scoate, apoi se curata cu spirt.
    In locul muscaturii am avut o umflatura, ca de la o muscatura de tantari, care nu mi-a trecut complet nici pana acum, dupa mai bine de 5 luni. In rest n-am avut eritem si nici un fel de alt simptom. Insa ma ingrijoreaza ca nu-mi trece umflatura.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s