Voluntariatul în România

Voluntariatul în România e o activitate din ce în ce mai cunoscută şi practicată. Poate nu la nivelul ţărilor vestice fiindcă ei nu au avut parte de aproape 5 decenii de comunism.

Deşi mai sunt câteva aspecte de rezolvat, financiar, legal şi instituţional, cred că ne îndreptăm în direcţia bună şi că în timp, prin muncă şi exemple pozitive, vom avea o societate civilă puternică, un procentaj mai mare de persoane implicate în acţiuni de voluntariat, instituţii predispuse să ajute financiar şi administrativ ONG-urile şi desigur un cadru legal de nivel european.

Statistic vorbind stăm destul de prost pe partea de implicare socială (voluntariat). Cel mai recent studiu arată că doar 14% dintre românii interveviaţi se implică în acţiuni de voluntariat, procentajul e confirmat şi de un alt studiu realizat de Uniunea Europeană în 2010.

Sursa

Motivele sunt numersoase:

–          Legal: există o lege încă din 2001 (cu modificări în 2006) însă are constrângeri. Spune că voluntariatul ar trebui făcut doar într-un cadrul juridic (ONG, instituţie), de obicei sunt favorizaţi tinerii şi categoriile defavorizate iar munca voluntară nu e recunoscută ca experienţă de muncă. Dar există o propunere legislativă pentru ca legea să fie mai „modernă”. Deşi iniţiativa e bună cred că ar mai trebuie rezolvate şi alte legi gen: legea ONG-urilor (care, de exemplu, nu specifică modalitatea de schimbare a unui preşedinte/director), legea sponsorizării (care nu încurajează prea mult firmele să acorde un ajutor financiar mare), clarificare cu privire la  procedura de faliment a unui ONG.

–          Mass-media vorbeşte despre voluntariat şi acţiuni de voluntariat doar din comunicatele de presă, iar acest lucru e mai mult în online. Deşi sunt câteva emisiuni care oferă exemple pozitive de acţiuni de voluntariat şi voluntari.

–          Parteneriatul cu Autorităţile Publice Locale (APL-uri) gen Primării, Consilii Locale şi Judeţene, Prefecturi e firav. Legal trebuie să existe un angajat la fiecare APL care să păstreze legătura cu ONG-urile locale. Practic…depinde. Ori e un angajat care doar cu asta se ocupă cu asta (de obicei în municipii mari) ori cuiva i s-au pasat responsabilităţile, deşi el/ea nu avea acest lucru descris în fişa de post. Deşi există exemple de parteneriate viabile şi mature, între APL-uri şi ONG-uri, cum ar fi Comisia ONG-urilor din Iaşi, mai e nevoie de multă muncă, perseverenţă şi persuasiune pentru a-i face pe unii reprezentanţi ai cetăţenilor să înţeleagă că ONG-urile nu există doar pentru vot ci pot fi un partener de nădejde, chiar necesar. De exemplu, în perioada 2007-2013, conform datelor AM POSDRU, 4.750.369.788 LEI a fost suma contractată la nivel național de ONG-uri prin 696 de proiecte POSDRU contractate, în timp ce persoanele cu drept public (ministere, agenții, autorități locale, universități etc.) au contractat suma de 7.328.454.172 LEI prin 791 de proiecte POSDRU.

–          Finanţările naţionale şi locale. La nivel naţional, prin prisma crizei financiare şi că nu există bani la buget (ori fiindcă nu se exploatează Roşia Montană ori gazele de şist deci nu avem bani) Guvernul (indiferent de culoare politică) a redus finanţarea. La nivel local, în general, suma de bani a rămas cam aceeaşi, dar diferă de la judeţ la judeţ. Probabil ceea ce mă deranjează cel mai mult, pe lângă suma mică, e că autorităţile nu finanţează şi salariile. Nu mă refer la salarii pentru voluntari (acest lucru ar intra în contradicţie cu esenţa voluntariatului) ci salarii a managerilor de proiect. Plus se aşteaptă şi la o cofinanţare financiară din partea ONG-ului, uitând că ele sunt nonprofit. Cred că se datorează şi percepţiei generale că voluntariatul e gratuit şi nu e nevoie de bani. Adevărat, voluntarii nu sunt plătiţi şi un ONG poate să facă cu o sumă de bani de 3 ori mai multă treabă decât o instituţie. Doar că pentru a avea calitate şi impact sunt nevoie de bani şi ca unii oameni să primească un salariu, fiindcă altfel nu se vor dedica în totalitate proiectului/programului.

–          Sprijinul pentru activităţi de voluntariat la nivel internaţional e inexistent. Am încercat în urmă cu câteva luni de zile să văd dacă există un program (care există în multe ţări europene cum ar fi în Germania, Austria, Italia, Polonia şi altele) asemănător cu SEV, dar se pare că nu. România e obligată, prin tratatele cu Uniunea Europeană, să ofere ajutor ţărilor care nu sunt la acelaşi nivel economic şi industrial cu a noastră ori să ajute în caz de dezastru. Ajutorul se limitează la a trimite bani ori materiale.

–          Programe naţionale de voluntariat. Cel puţin pe partea aceasta stăm destul de bine. Cel mai cunoscut program de implicare socială e Let’s Do It Romani după care Plantăm Fapte Bune şi Şcoala Altfel. Primele două sunt iniţiative civice de ani buni, care implică un număr destul de mare de oameni. De exemplu pe 28 septembrie 2013 peste 200.000 de oameni s-au implicat şi au strâns peste 275.000 de saci de gunoi.

–          Surse de informaţii online – există câteva site-uri care oferă informaţii relevante şi importante, de exempl: http://www.stiriong.ro/ e un site cu ştiri, resurse şi o bază de date actual cu ONG-urile active din România; http://blogunteer.ro/ un blog unde voluntarii români scriu articole despre oportunităţi, experienţe şi evenimente; http://www.tinact.ro/ site cu oportunităţi de traininguri, workshop-uri şi conferinţe în general în România; https://www.salto-youth.net/ site cu oportunităţi de traininguri, workshop-uri şi conferinţe la nivel european; http://www.diseminare.ro/ – o bază de date de diseminare. Doar că nu am găsit un site care să înglobeze toate oportunităţile de voluntariat, internship-uri, traininguri, burse etc. la nivel naţional şi internaţional în acelaşi loc.

–          Direcţionarea 2% – e una din cele mai bune decizii pe care Statul român a avut-o. Deşi e o oportunitate bună, trebuie să te informezi bine înainte (câteodată mai sunt schimbări) ori cu privire la lege ori către ce organizaţie să donezi. Există 2 site-uri bune cu ONG-uri către care să faci direcţionarea: http://doilasuta.ro/content/ şi http://www.donatiionline.ro/ . Pentru anul fiscal 2011, pe baza datelor din evidenţa fiscală a rezultat că, 1.663.925 contribuabili au dispus direcţionarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul anual pe venit datorat, pentru susţinerea entităţilor nonprofit/unităţilor de cult, iar cuantumul sumei acordate pentru susţinerea entităţilor nonprofit/unităţilor de cult a fost de 114.275.170 lei. [Sursa.]

–          Voluntariatul corporatist şi RSC-ul. Am impresia că unele corporaţii se implică mult mai mult în societatea civilă decât o face Statul. Sunt sigur că dacă legislaţia ar fi mai favorabilă corporaţiilor şi firmelor (taxe şi impozite mai mici) ele s-ar fi implicat mult mai mult. Şi aşa că unele se implică în construirea ori modernizarea unor secţii în spitale, donează bani şi materiale şi îşi implică activ angajaţii în diverse acţiuni de voluntariat, gen plantări, colectare selectivă a gunoiului şi mult mai multe.

–          Voluntariat în cadrul unor instituţii. Sunt puţine instituţii care încurajează şi au voluntarii. De obicei instituţiile care încurajează şi au voluntari sunt biblioteci, muzee ori grădini botanice. De exemplu: Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani,  Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti , Grădina Botanică din Bucureşti au astfel de programe.

Deşi unele legii trebuie modificate, deşi finanţările din partea Guvernului şi a APL-urilor sunt mici, deşii unii funcţionari trebuie învăţaţi să respecte şi să trateze ONG-urile şi voluntarii cu respect şi ca parteneri reali şi de încredere, cred că situaţia voluntariatului, şi a voluntarilor, în România nu e chiar atât de rea. De fapt suntem pe drumul cel bun, având în vedere că am avut aproape 5 decenii de comunism şi supunere oarbă faţă de sistem.

Cred că aceste luni, ori mai bine zis perioada 2013-2014, va avea un impact extraordinar de mare asupra ţării şi a mentalităţii oamenilor. Mă refer din punct de vedere a implicării în societate, fie prin voluntariat, acţiuni civice ori proteste.

Cred că în câţiva ani societatea civilă română va fi una puternică şi stabilă iar voluntariatul va fi apreciat la valoarea pe care o merită, autorităţile publice locale şi politicienii vor vedea în ONG-uri ceea ce ONG-urile văd în ei: parteneri.

Cred că cel mai bine e să închei articolul cu câteva recomandări din “Volunteering Infrastructure in Europe”, pagina 351, cu care sunt total de acord!

Recomandări pentru factorii de decizie:
• Adoptarea unei strategii pentru dezvoltarea și susținerea activităților de voluntariat în România ca o politică publică oficială ;
• Recunoașterea voluntariatului ca un domeniu de politică în sfera de competență a unei instituţii publice identificată în mod clar la nivel național , pentru a permite coordonarea și coerența dintre abordările voluntariatului (mai simplu spus un minister să aibă responsabilitatea voluntariatul din ţară) ;
• Implementarea unor sisteme de finanţare publică, stabile şi de încredere pentru a susţine infrastructura de voluntariat;
• Implementarea unor mecanisme oficiale de măsurare care să permită evaluarea periodică a impactului acţiunilor de voluntariat pentru individ și societate în ansamblu;
• Punerea în aplicare a reglementărilor europene de sprijin pentru dezvoltarea voluntariatului, chiar dacă acestea nu sunt obligatoriu.

Recomandări pentru organizațiile de voluntari :

• Construirea credibilității bazată pe transparență , responsabilitate și asumarea  în mod voluntar a codurile de etică ;
• Monitorizarea în mod constant a contribuției activităților de voluntariat pe care fiecare individ îl are la dezvoltarea și impactul fiecărui organizație și construirea unui mecanism de a colecta astfel de date;
• Creșterea calității de oportunități de voluntariat , managementul voluntarilor , precum și servicii furnizate de voluntari;
• Găsirea unui echilibru adecvat între necesitățile organizațiilor și așteptările voluntarilor și
interesele lor;
• Colaborarea mai eficientă cu organismele umbrelă  existente pentru a obţine un sprijin mai mare pentru dezvoltarea voluntariatului prin fondurile publice .

Nu am inclus în discuţie cetăţenia, protestele pentru Roşia Montană ori protestele de la Pungeşti fiindcă sunt diferite faţă de voluntariat. Voi vorbi într-un alt articol despre diferenţa dintre un voluntar, un cetăţean (activ) şi un protestatar.

Resurse utile: “Volunteering Infrastructure in Europe”

România 2010. Sectorul neguvernamental  – profi l, tendinţe, provocări – 

Study of Volunteering in the European Union – Country Report Romania

Volunteering in the Member States  of the European Union –  Evaluation and Summary of Current Studies

Responsabilitatea socială individuală în România (2013) 

Implicarea sociala a romanilor, de la declaratii la fapte 

Eurodiaconia 

 

Anunțuri

6 comentarii

  1. @monicasicoe: am uitat sa mentionez si profilul voluntarului. O voi face imediat. Merci Monica. Dar eu cred ca oricine poate sa practice voluntariat asa cum oricine poate fi un cetatean. Depinde de situatie financiara si daca simte nevoia sa se implice si/sau ofere ceva comunitatii.

  2. Eu cred ca cei din clasa sociala de mijloc sunt mai predispusi la a practica voluntariat. Cred ca cei saraci nu au timp sa se gandeasca iar cei care au prea multi bani, de obicei, investesc timpul si resursele in alt ceva.

  3. pot sa te contrazic? cei care au bani … sau au de toate in general, ei cu siguranta si dau … fac acte caritabile in general sub toate formele 🙂 dupa parerea, mea, asa functioneaza universul 🙂

    daca ne raportam concret la voluntariat si nu la acte caritabile in general … poate cei din clasa de mijloc sunt cei mai predispusi 🙂

    iar cei saraci duc lipsa de informare si cultura din pacate…daca ar sti ca ‘ce semeni, aia culegi’ cred ca ar sta altfel lucrurile…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s